Video, vechiul Iasi

Iasi - Scurt istoric

In preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, inflorea binecunoscuta cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi si mai importante din tara. Mai tarziu, influenta triburilor dacice, iar mai apoi a civilizatiilor greaca, romana si bizantina, au facut din regiune un element important in dezvoltarea relatiilor comerciale dintre zona Marii Negre pe deoparte si Europa de nord si cea de est, pe de alta parte. In secolul al XIV-lea, momentul istoric al "nasterii" Tarii Moldovei – cum s-a numit la inceput – Iasul era situat in centrul tarii. Atestarea documentara a fost intr-un act de la Alexandru cel Bun si pe o piatra, datata 1396, aflata in prezent in incinta Bisericii Armene. In ceea ce priveste originea numelui orasului Iasi, au existat si mai exista inca multe controverse. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare, in special dupa cea de-a odua jumatate a secolului al XVI-lea, moment in care a devenit capitala Moldovei. Viata spirituala crestina a inflorit odata cu mestesugurile si comertul. In eforturile domnilor de a pastra pe teritoriul Moldovei o traditie crestina romaneasca, de neclintit, acestia au inaltat – pe locurile unde in trecut fusesera biserici din lemn, distruse in vremuri tulburi – altele mai impunatoare si mai rezistente, cum ar fi: biserica Sfantul Sava (secolul al XIV-lea), biserica Armeana (1395), biserica Sfantul Nicolae Domnesc, inaltata de catre Stefan cel Mare (1491-1493), Biserica Alba, terminata in 1492, pe locul actualei Catedrale Metropolitane. De asemenea, au fost construite multe alte lacase de cult, care aveau sa devina importante obiective culturale deoarece detin un patrimoniu inestimabil. Iata cateva dintre cele 69 de biserici si manastiri:

1578 – manastirea Galata – ctitoria lui Petru Schiopul

1639 – manastirea Trei Ierarhi – ctitoria lui Vasile Lupu

1615 – biserica Barboi

1627 – biserica Barnovschi

1669-1672 – manastirea Cetatuia – ctitoria lui Gheorghe Duca

1726-1733 – biserica Frumoasa – ctitoria lui Grigore Matei Ghica

Adăugaţi o legendă

Cu toate acestea, in secolul al XVI-lea, atunci cand a devenit capitala unui principat de trei ori mai mare decat cel al Belgiei, Iasul era un oras mic in comparatie cu cel din ziua de azi. Abia intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, Iasul a cunoscut o perioada infloritoare – cea a domniei lui Vasile Lupu si chiar cele ale domnilor fanarioti. In acesta perioada, suprafata orasului s-a extins in toate directiile , in special catre nord. Suburbia numita Muntenime (actuala Sararie), care duce inspre Copou, se initindea, dupa cum se stia pe atunci, pana la "marginea prapastiei" (Rapa Galbena). Cartierele Bucsinescu, Brosteni, Tatarasi si Ciurchi au fost populate si modernizate intens in secolul al XVIII-lea. Atunci centrul orasului s-a mutat mai la nord. Au aparut acele pravalioare pline cu bunatati, impunatoarele case boieresti, strazile pavate (Ulita Mare, Ulita Veche, Ulita Noua), rezervele de apa ale orasului, cabinetele particulare ale doctorilor, spiteriile si spitalele). De asemenea, in acesta perioada s-au semnalat inceputurile iluminarii stradale - trei "fanare" amplasate in Targul din Deal, una in Targul de Faina, trei pe ulita Barboi, doua la Baibacarie (actuala strada Armeana), una la ulita Cizmarilor (actuala Tipografie), cinci in Targul din Vale, patru pe Podul Vechi si doua pe Ulita Mare. Tot in acesta perioada, orasul a fost martorul luptelor pentru influenta dintre rusi, austrieci si, respectiv, turci, cat si al eforturilor Frantei de a da o anumita orientare acestor dispute. Desi a fost adeseori mistuit de flacari si de ciuma, Iasul, aflat in apropierea Poloniei, a fost puternic influentat de principiile Revolutiei franceze. Inca din perioada premergatoare Revolutiei din 1848, orasul a devenit leaganul ideologiei nationale. Acestea se intamplau in paralel cu consolidarea functiilor administrative, economice si spirituale. Au fost construite cladiri noi, au fost modernizate strazile si a fost introdus un nou sistem de iluminare. Sfarsitul epocii medievale si inceputurile aceleia moderne avea sa culmineze cu miscarile revolutionare de la 1848, precedate si pregatite de Gheorghe Asachi si generatia sa (presa, teatru, educatie, Gradina Copou – inaugurata la inceputul domniei lui Mihail Sturdza, in 1833, monumentele din Gradina Copou, realizate dupa proiectele lui Gheorghe Asachi, Palatul Ocarmuirii, construit in 1843 pe ruinele Curtii Domnesti, noul teatru din Copou, inaugurat in 1846 si distrus de flacari in 1888, Cazarma din Copou, inceputa in 1852). Iasul avea, de asemenea, marele merit de a fi initiat revolutia de la 1848, care s-a extins ulterior pe intreg teritoriul romanesc. Ar fi de ajuns sa subliniem efervescenta presei Iasului, inaugurata in 1829 de catre Gheorghe Asachi cu Albina Romaneasca, continuata cu Alauta Romaneasca si cu Dacia Literara, prima noastra revista literara, editata de Mihail Kogalniceanu din 1840, cu Propasirea, Romania Literara a lui Vasile Alecsandri etc. Toate aceste evenimente publicistice au pavat calea spre perioada marilor nostri clasici, care au fondat societatea culturala Junimea, ale carei intruniri aveau loc, prin rotatie, in casele membrilor: Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi si Nicolae Gane. Mari personalitati ale Romaniei moderne, cum ar fi: Eminescu, Maiorescu, Creanga, Caragiale, Conta, Slavici, Xenopol, Lambrior, Phillippide, P. P. Carp, Theodor Rosetti, T. Burada, N. Culianu, P. Poni si altii, si-au perfectionat dicursurile in cadrul Junimii. Iasul din perioada Junimii, cu cercul literar, conferintele, tipografia si un program cultural bine stabilit, cu jurnalele, bursele, bancile, hanurile, hotelurile, gara (construita in 1866), isi traia perioada celebra si remarcabila din istoria culturala si literara. Timpul dintre cele doua razboaie mondiale reprezinta un alt varf al dezvoltarii culturale si literare a Iasului, orasul marilor destine. Personalitatile reprezentative ale acestei perioade erau intelectualii de la Contemporanul si Viata Romaneasca: Paul Bujor, familia Nadejde, Garabet Ibraileanu, Mihail Sadoveanu, Al. Phillippide, C. Stere, N. Tonitza, M. Codreanu, fratii Teodoreanu, G. Calinescu, D. Botez, Otilia Cazimir etc. Cel mai vechi centru universitar al tarii a fost martorul unor evenimente semnificative din istoria educatiei. Dezvoltarea segmentului educational a inceput cu Academia Vasiliana, infiintata de catre Vasile Lupu si a continuat cu Scoala de Ingineri - infiintata de Gheorghe Asachi. Scoala Normala, a carei absolvent avea sa fie si Ion Creanga (elev al lui Titu Maiorescu), Liceul "Oltea Doamna", iar din zilele noastre, Liceul Eminescu, Liceul National, Liceul Negruzzi, Liceul Humpel si Liceul de Arta si Meserii.

• 
  Pe locul unde s-a construit mai tirziu Palatul Culturii, se afla Curtea Domnesca, unde voievozii nostri si-au avut scaunul, de unde au trimis porunci scrise cu litere vechi in toate cele patru hotare, chemind oastea sa se opuna hoardelor de navalitori.

  Vreme de cinci secole, Curtea a fost martora evenimentelor politice, militare, diplomatice, din vremea lui Alexandru cel Bun si pina la Alexandru Ioan Cuza.

  ... Teiul din Gradina Copou a intrat in legenda cu numele lui Mihai Eminescu. In toamnele brumarii, cind Teiul isi scutura creanga, iesenii veneau si culegeau frunzele, le patureau in albume si carti pentru a fi pastrate ca o icoana a sufletului. Cind un iesean pleca intr-o alta localitate din tara sau din strainatati, o frunza din teiul de la Copou era cel mai scump dar. In iunie 1984, linga Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu , pios omagiu adus geniului poetului. Aici se afla pina la acea data o cladire cu doua turnuri, in stil mediaval, in care se instalase o crisma sordida. In ziua de 2 ianuarie 1986, anexa “castelului”, unde era depozit de carte, a luat foc. S-a propus ca, in locul anexei, sa se cladesca un muzeu. Planurile au fost realizate de arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la centenarul mortii poetului.

  
  

  Biserica a fost terminata in 1839, dar – cazindu-i boltile – a ramas in ruina pina in 1880, cind, la propunerea lui Mihai Kogalniceanu, cu fonduri alocate de Fundatia Regala Carol I, lucrarile au fost reluate de arhitectul Alexandru Orascu. Constructia a fost terminata in 1886, iar pictorul Gh. Tattarascu a executat fresca interioara in anul urmator. Catedrala a fost sfintita in ziua de 23 aprilie 1887, in prezenta regeliu Carol I si areginei Elisabeta, de hramul Sfintului Gheorghe – patronul ei, mitropolit al Moldovei si Sucevei fiind Iosif Naniescu.

  Strada Lapusneanu.  Veche strada de promenada a elitei Iasilor, corespondenta Caii Victoriei din Bucuresti. Porneste din Piata Unirii si se termina in "Piata Mihai Eminescu". A fost imortalizata de Mihail Sadoveanu in romanul ce-i poarta numele.

  1912

  
  

  Teatrul Vasile Alecsandri,  Piata din spatele teatrului si statuia cronicarului Miron Costin

  Scurt Istoric..............................................................................................................

  Istoria acestui judet este marcata de numeroase monumente si vestigii arheologice. Iasi, "orasul celor sapte coline", a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orasului; dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. Sapaturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveala una dintre cele mai stralucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultura Cucuteni (mileniul al treilea si al doilea i.Hr.), Baiceni-Mlada (secolele al II-lea si al III-lea i.Hr.), Dumbrava (secolul al II-lea d.Hr.) si Iasi-Nicolina (datand din Epoca Fierului pana in secolele IV-XII d.Hr.). Universitatile din Iasi sunt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (cea mai veche universitate din Romania, fondata in 1864), Universitatea Politehnica Gh. Asachi, Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Universitatea Agronomica Ion Ionescu de la Brad, Academia de Arta, Institutul Teologic (Ortodox si Catolic).

  Descriere Geografica

  Judetul Iasi se afla in nord-estul Romaniei, aproape de granita cu Republica Moldova, si are o suprafata de 5.500 km patrati. Are o populatie de 811.000 locuitori, iar resedinta judetului numarand cam 50% din totalul acestora. Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei. Reteaua sa de sossele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre noile piete ale fostei U.R.S.S. Acest lucru si potentialul economic al judetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri.

  Informatii Turistice

  Judetul Iasi cu patrimoniul sau care consta in 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale este numit si Judetul-Muzeu al Romaniei. Situat in partea nord-estica a Romaniei, respectiv in zona centrala Moldovei, Judetul Iasi are o populatie de 811.342 locuitori. Relieful este deluros. In partea centrala si nord-estica pe aproape jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui. Impresionantul patrimoniu cultural si artistic, tezaurul sau folcloric si etnografic, rezervatiile si izvoarele de la Repedea, Valea Lunga, izvoarele de apa minerala de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, cat si nodul rutier si feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient. Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romania ca oras cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gasesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, Teatrul National, Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din Turnul Central canta la fiecare ora Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construita de Stefan cel Mare in 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda pana la Alexandru Ioan Cuza au fost incoronati. Catedrala Mitropolita a fost construita intre 1833-1839 de catre Mitropolitul Veniamin Costachi. In 1880 lucrarile de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orascu si pictorul Gh. Tatarescu. Atat afara si cat si inauntru se gasesc elemente neoclasice si baroce. Din 1888 aici se gasesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioasa a Moldovei. In gradina Copou se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. Se gasesc deasemenea alte monumente importante in acest judet: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memoriala si Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; vestigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curtii Princiare si Cetatiile Dacice din Cotnari. La Iasi a fost fondat primul Teatru National in limba romana. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica si Teatru de copii "Luceafarul". Judetul Iasi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, sase hanuri si moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, sase case de odihna si sapte tabere scolare.

  
  

• Municipiul Iași (istoric Iassi, Іашіі, Iașii) este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916-1918. 
  
  Iași este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa 
  Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii, de această dată. 
  În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. 
  
  Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie. 
  Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti. 
  
  Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. După 1860, clădirile de lemn și chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră și cărămidă, și rețeaua de străzi îmbunătățită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Național sau Universitatea "Al.I. Cuza". 
  
  În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit orașul București. Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puțin cunoscut ieșenilor înșiși atât înainte, cât și după Revoluția română din 1989. În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între forțele româno-germane și Armata roșie, zile în care o mare parte din zonele istorice ale orașului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste. 
  
  În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București. 
  Prin extinderea lui, Iașul este legendara urbe a celor 7 coline Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Istoria orasului Iasi

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și otipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași. Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538 și de ruși în 1686. În 1734, a fost afectat de oepidemie. Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti. Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București. Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orașului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iași a fost capitala României neocupate, după ce București a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit orașul București. Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieșeană. În timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iași din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puțin cunoscut ieșenilor înșiși atât înainte, cât și după Revoluția română din 1989. În mai 1944, orașul a fost scena unor lupte grele între forțele româno-germane și Armata roșie, zile în care o mare parte din zona istorică a orașului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită Panzergrenadier „Großdeutschland” a obținut o victorie importantă asupra sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iași. În iulie, Iașul era ocupat de forțele staliniste. În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas cel mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ București. Iașul ar putea obține titlul de "oraș inițiator al Revoluției din decembrie 1989”, prin ordonanță guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulți ieșeni fiind arestați de securitate pentru că organizaseră o manifestație împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluționarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piața Unirii era strict supravegheată de milițieni și securiști în civil, care au împiedicat orice manifestație, iar membrii Frontului Popular au fost arestați. Ei au fost eliberați câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989. Evenimente istorice ·         1600 – Mihai Viteazul a consfințit la Iași unirea Principatelor Române ·         1638 – primul orologiu din țările române a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu în turnul de laTrei Ierarhi ·         1646 – este publicată în tipografia de la „Sf. Trei Ierarhi” prima carte de legi în limba română, intitulatăCarte românească de învățătură de la pravilele împărătești și de la alte giudețe ·         1671 – înființarea Sinagogii Mari, cea mai veche din țară la acest moment ·         1698 – prima lucrare filozofică românescă scrisă de Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul ·         1714 – Dimitrie Cantemir este primul român ales membru al unei academii, Academia din Berlin ·         1816 – prima reprezentație de teatru în limba româna, Mirtil și Hloe, jucată în casa hatmanului Constantin Ghica ·         1821 – izbucnește la Iași mișcarea de eliberare a Greciei de sub dominația otomană ·         1834 – primul monument din țările române: Obeliscul cu lei din parcul Copou, monumentul Regulamentului Organic (prima constituție a Moldovei) ·         1834 – primul muzeu din România: Muzeul de Istorie Naturală din Iași ·         1835 – Academia Mihăileană, prima instituție modernă de învățământ superior din Moldova, precursoare a Universității din Iași ·         1839 – prima expoziție românească: "Expoziția plantelor și florilor exotice" ·         1840 – primul Teatru Național din România ·         1848 – reprezentația primei operete românești, Baba Hârca de Alexandru Flechtenmacher ·         1848 – Iașul este inițiatorul Revoluției de la 1848, care s-a extins ulterior pe întreg teritoriul românesc ·         1856 – prima Grădina Botanică din România ·         1857 – inființarea Băncii Nulandt, prima bancă de credit ipotecar din România ·         1857 – se introduc in circulație primele timbre poștale, celebrele „Cap de bour” ·         1859 – prima Universitate de Medicină din România ·         1860 – inaugurarea Universității din Iași, prima universitate română, în clădirea actualei Universităti de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa ·         1862 – prima lucrare românească de geologie: „Calcarul de la Repedea” de Grigore Cobălcescu ·         1863 – se înființează asociația culturală Junimea ·         1868 – se naște la Iași Emil Racoviță, primul savant român participant la o expediție științifică internațională ·         1876 – primul Teatru Evreiesc din lume, inființat de Avram Goldfaden ·         1887 – prima publicație medicală din România: Revista Medico-Chirurgicală ·         1912 – se naște la Iași George Emil Palade, singurul român laureat al premiului Nobel (Fiziologie și Medicină, 1974). ·         1918 – inaugurarea primei case memoriale din România: Bojdeuca lui Ion Creangă ·         1941 – între 27 și 29 iunie, Pogromul de la Iași a fost unul din cele mai violente pogromuri contra evreilor din istoria României, inițiat de generalul Ion Antonescu și secondat de autoritățile publice locale. Au fost uciși 13.266 de evrei. ·         1976 – inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din țară, în casa vornicului Alecsandri